Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă prin corespondenţa cu elementele din natură, ale căror caracteristici rezonează în stări interioare lirice, viziune artistică specific simbolistă prin funcţia expresivă şi estetică a simbolurilor, fonemelor şi culorilor. Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale, reprezentate de verbe şi pronume la persoana al ll-a: \"plouă\", \"merg\", \"se îndoaie\", \"coboară\".
(Structura textului poetic)
Poezia \"Acuarelă\" de Ion Minulescu este alcătuită din două secvenţe inegale, fiecare dintre ele începând cu versul-refren \"în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână\".
Tema poeziei ilustrează concepţia poetului despre viaţa citadină supusă pericolului degradării morale şi materiale, prin simbolul apei, ca element de dezagregare a materiei.
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă...
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţïnându-se de mână...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu